Legenda plină de mister din spatele Cetăţii Şoimoş

Cetatea Şoimoş este localizată pe dealul Cioaca Tăutului, vizavi de Lipova. Construită începând cu anul 1278, aceasta se află pe lista monumentelor istorice din România.

Accesul la acest obiectiv turistic se face pe DN7, drumeţia începând după podul de peste valea Şoimoş, aflat la ieşirea din localitate. Lângă pot fi parcate maşinile, în siguranţă. Deşi drumeţia până la cetate este de circa 20 de minute, poteca abruptă poate fi o provocare pentru persoanele care nu au condiţie fizică.

Una dintre legendele care învăluie locul de mister ne spune că cetatea Şoimoş, alături de Şiria şi Denza,  a fost ridicată de către trei surori competitive, fiecare promiţându-şi că îşi vor duce construcţia la bun sfârşit, înaintea celorlalte. Odată terminată construcţia, fortificaţia s-a prăbuşit, iar fetele s-au transformat în şerpi, din cauza sufletului lor hain.  

Numele care răsună libertate, a fost pus pe seama activităţii din cetate, pe timpul evului mediu şi anume, creşterea de şoimi.  

Odată ajunşi la cetate, zidurile fascinează prin istoria pe care o ascund şi prin misterul vremurilor de altă dată. De sus se poate vedea oraşul Lipova şi dealurile din zonă, în timp ce râul Mureş oferă sclipire locului.

Cetatea medievală din Transilvania a fost reşedinţa Isabelei şi a lui Ioan Sigismund Szapolya. În secolul al XVIII-lea a fost folosită în scopuri militare, iar în 1788 a fost părăsită oficial, zidurile începând să se dezintegreze treptat.  

Zidurile înalte de aproape zece metri oferă un aspect stâncos, însă turnurile interioare cu siguranţă ofereau o vedere de ansamblu asupra împrejurimilor. Pe lângă scopul de apărare, vechea cetate prevedea şi câteva spaţii dedicate reginei Isabela şi fiului ei. Chiar şi astăzi, se pot admira chenarele intacte ale balcoanelor şi a ferestrelor.

Pe lângă cetate, pot fi vizitaţi Munţii Zărand şi Basilica Maria Radna. Pentru vizitarea cetăţii, nu este necesară plata unei taxe. Se recomandă vizitarea acesteia vara sau primăvara. Iarna terenul devine imprevizibil.

Traseu Borșa – Pietrosul Rodnei (2.303 m): drumul spre acoperișul Carpaților Orientali

Munții Rodnei ascund privelişti superbe, iar Vârful Pietrosul Rodnei (2.303 m), cel mai înalt punct nu doar al masivului, ci al întregilor Carpați Orientali, oferă un punct de belvedere amplu. Cu toate că traseul din…

Vârful Lespezi și Cornul Călțunului: drumeţie de o zi în Făgăraș

Sunt trasee care te obosesc, trasee care te încântă și trasee care îţi schimbă viziunea despre viaţă (dar şi câteva unghii de la picioare). Cel spre Vârful Lespezi și Cornul Călțunului a fost, fără îndoială,…