Traseul până la Cabana Dochia a fost printre primele apărute din Ceahlău și pornea de la Schitul Durău.

Acesta a fost amenajat în anul 1835. Urcând către Administrația Parcului din centrul stațiunii Durău vom avea parte de o frumoasă priveliște spre Panaghia, Toaca, Piatra Ciobanului și Piatra Lată.

Asfaltul se termină aproximativ la 100 de m distanță față de sediul Administrației, iar poteca pătrunde prin pădure, până într-o poiană largă, traversând DJ 155F.

Inițial, urcăm prin pădure spre o pantă domoală până la primul loc de popas, în apropierea Cabanei Fântânele, loc în care ne vom reumple sticlele cu apă.

Ajunși la prima cabană, vom putea vedea Munții Bistrei, Măgura Grinţieşului, Vârful Toaca şi Stânca Panaghiei.

De aici traseul se intersectează cu cel care duce spre Poiana Viezuri.

Lăsând în spate Cabana Fântânele, poteca urcă spre Şaua La Morminte, aici putând fi făcut şi un scurt popas.

Ulterior, panta se va resimţi din ce în ce mai accentuată, până vom ajunge într-un loc deschis, de unde se pot vedea Munţii Stânişoarei, mărginiţi de lacul Izvorul Muntelui.

Tot aici se poate observa şi stânca Piatra cu Bani, o stâncă înaltă de aproximativ 30 de metri.

Traseul înaintează prin pădure, iar în apropiere de Şaua Muntelui, vom da nas în nas cu jnepenişul.

Poteca va trece pe sub stânca Panaghia şi pe sub Vârful Toaca. Ajunşi la Cabana Meteo, se va deschide în faţă o panoramă spre Vârful Lespezi şi Vârful Ocolaşului mare, de 1907 m, cel mai înalt vârf din Ceahlău.

Lateral de Vârful Toaca, vom putea vedea stâncile Scăldătoarea Vulturilor şi Piatra Ciobanului. În cele din urmă, ajunşi la Cabana Meteo, vom urma cărarea spre Cabana Dochia, traversând o porţiune peste Vârful Lespezi.

În partea stângă ne va acompania pe traseu Lacul Izvorul Muntelui şi localităţile din jurul Munţilor Stânişoarei.

Cel mai scurt traseu spre Cabana Mălăieşti porneşte de la Uzina Electrică Râşnov şi este marcat cu banda albastră. Acesta are o dificultate medie şi poate fi parcurs în aproximativ trei ore.

Parcul Natural Bucegi aparţine de Carpaţii Meridionali şi se desfăşoară pe teritoriul a trei judeţe: Dâmboviţa, Prahova şi Braşov.

În Munții Bucegi putem găsi peste 15 vârfuri care depășesc 2000 de metri, iar cel mai înalt este Vârful Omu, cu 2505 m.

Printre florile care pot fi observate în Parcul Național găsim și floarea de colț și rododendronul, care înflorește în lunile iunie-iulie.

Rododendronul poate fi cel mai bine observat pe muntele Bucșa și în Şeaua Strunga. Un alt element important din floră este și jneapanul, care ocupă mai mult de 200 ha din parc.

Dintre speciile de arbori existenți aici trebuie să amintim și tisa, cel mai longeviv arbore din Europa, care trăiește peste 1000 de ani.

Parcul Natural Bucegi adăpostește și peste 3500 de specii de animale, printre care amintim ursul, lupul, cerbul, râsul și caprele negre.

Cea mai sălbatică zonă de aici este abruptul Bucşoiu şi Mălăieşti, o zonă care cu siguranță te va surprinde prin naturalețea sa.

Tariful de cazare la Cabana Mălăieşti este de 50 lei/persoană. La restaurantul cabanei (şi terasa acesteia) se servesc băutări alcoolici şi mâncare caldă. Atenţie, se poate plăti cu cardul, mindblowing, I know. 🤯

În fiecare an, în data de 6 August, sute de oameni urcă pe Vârful Toaca pentru a putea vedea jocul de umbre dintre Toaca şi Piatra Ciobanului, care creează o piramidă spaţială.

Deşi fenomenul are o explicaţie ştiinţifică, în continuare acesta stă sub semnul misterului.

Cu toate acestea, multe dintre persoane nu ştiu faptul că fenomenul poate fi văzut zilnic, pe parcursul a 10-15 minute,  în perioada 20-25 august.

Explicaţia ştiinţifică este că Vârful Toaca, sub influenţa razelor soarelui, formează umbra unui triunghi isoscel, iar stânca Piatra Ciobanului, puţin mai joasă ca şi altitudine, formează o umbră mai prelungită, ajutată de către Piatra Vulcanului.

Cu toate acestea, pentru a putea vedea umbrele, nu trebuie să existe nori sau ceaţă între Piatra Ciobanului şi Piciorul Şchiop. Pe măsură ce soarele răsare, piramida începe să nu se mai vadă la fel de proeminent.

Explicaţiile mistice ne spun că piramida, cu origini dacice, ascunde un tezaur pierdut.

Pentru a putea vedea acest fenomen, din păcate trebuie să te trezeşti la ora 4 dimineaţa sau să înnoptezi pe Vârful Toaca.

Pe lângă acest eveniment, este interesant de observat că în această zi magică, zeci de săteni vin la poalele muntelui pentru a participa la slujba de Schimbare la Faţă a Domnului de la Mănăstirea Ceahlău.

Din întreaga ţară, doar Muntele Ceahlău şi Muntele Găina au o sărbătoare recunoscută, care atrage zeci de curioşi în fiecare an. Ceahlăul este interesant şi pentru că oamenii l-au asemănat cu Olimpul Moldovei.

Multe dintre legendele nescrise spun că Zamolxe, zeu al dacilor, ar fi avut legătură cu acest munte. O altă legendă ne spune că cei care se întâlnesc pe acest munte vor rămâne legaţi pentru totdeauna. 

Acum trei ani începeam articolul despre Vârful Ciucaş cu următoarele rânduri:

,Din momentul în care am ajuns la cabană, am simţit că vreau să rămân acolo şi să nu mă mai întorc vreodată”

Însă de data aceasta, am optat pentru un nou traseu, cel care porneşte din Pasul Bratocea. În mod surprizător, peisajele m-au fermecat la fel de tare la fel ca şi în trecut, chiar unele formaţiuni stâncoase mi s-au părut şi mai extraordinare.

Traseu: Pasul Bratocea – Vârful Ciucaş

Durată: 4 ore

Distanţă: 7 km

Dificultate: mediu

Diferenţă de nivel: 670 hm

Loc parcare: Pasul Bratocea

Detalii traseu

Traseul porneşte pe drum drept, printr-o poieniţă, iar după 240 de metri se ajunge într-o poiană largă. Pe toată durata drumeţiei, vremea a fost blândă cu noi, însă pe alocuri s-a resimţit nevoia de haine groase, precum nelipsitul polar.

Urcuşul serios începe de la staţia meteo şi durează circa 40 de minute, însă luându-ţi pauzele necesare şi admirând din când în când peisajele, cu siguraţă oboseala va fi uitată.

Pe măsură ce vei înainta pe traseu, formaţiunile stâncoase vor fi din ce în ce mai interesante. Multe dintre ele par desprinse dintr-o altă lume, în timp ce altele stimulează imaginaţia. Cele mai interesante de observat sunt cele din Şaua Tigăilor.

Ultima porţiune de traseu este cea mai solicitantă deoarece constă în urcuş abrupt, care uneori pare interminabil. Cu toate acestea, traseul poate fi făcut şi de către copii şi părinţi cu bebeluşi. Singura sursă de apă este în apropiere de Cabana Ciucaş, aşadar este recomandat să porneşti cu sticla de apă plină.

Informaţii generale Munţii Ciucaş

Faimoşii Munţi Ciucaş aparţin de Carpaţii de Curbură, din lanţul muntos Carpaţii Orientali. Sunt învecinaţi cu Munţii Tătaru, Munţii Siriu şi Munţii Întorsurii.

Cel mai înalt vârf este Ciucaş, care are 1.954 m, urmat de Vârful Gropşoare, Tigăile Mari şi Zăganu. Cele mai cunoscute stânci din acest masiv sunt: Babele la Sfat, Mâna Dracului, Turnul lui Goliat, Turnul Roșu, Colții Bratocei, Colții Zăganu, Ciuperca, Tigăile Mari și Tigăile Mici.

Munţii Ciucaş se deosebesc prin prezenţa bogată a pajiştilor, a plantelor de stâncărie şi a tufărişurilor. Aici se pot întâlni peste 1.200 specii de plante şi 1.750 specii de animale.

Gânduri finale

Indiferent de traseul ales, Munţii Ciucaş trebuie vizitaţi cel puţin o singură dată în viaţă. După cum spuneam şi acum trei ani în articol: aici vei găsi trasee uşoare, oameni minunaţi, peisaje mirifice – tipul Game of Thromes şi multă linişte.

Castelul Corvinilor mai este cunoscut și ca Huniazilor. Acesta este un simbol al arhitecturii gotice și este considerat totodată unul dintre cele mai frumoase castele din lume.  Cei atraşi de evul mediu, consideră castelul un monument singular în România şi printre cele mai atractive din spaţiul european. Accesează link-ul pentru informaţii despre bilete şi costuri.

Istoria din spatele castelului

A fost ridicat în secoul al XV-lea, de către Iancu de Hunedoara, pe o stâncă. La picioarele ei curge pârâul Zlaşti. Deși construcția a suferit numeroase modificări de-a lungul timpului, aceasta are un aspect impunător. Castelul adăposteşte turnuri, zeci de săli și camere de onoare. 

Prima fortificație avea o formă elipsoidală, cu capetele ascuțite. Zidurile au fost construite din blocuri de calcar dolomitic și piatră de râu, direct pe stânca nativă. Cercetările anterioare primului război mondial au arătat faptul că în zona nordică au existat două încăperi de formă triunghiulară,

Legenda castelului

Pe blazonul familiei Corvinilor este inscripţionat un corb care ține în cioc un inel de aur. Acest simbol are în spate o legendă.

Se spune că Ioan de Hunedoara era fiul nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg. Acesta a fost făcut împreună cu o frumoasă femeie din Țara Hațegului, pe nume Elisabeta.

Pentru a evita necinstea, regele îi oferă de soț pe unul din vitejii săi. Acesta purta numele de Voicu. Totodată îi dăruieşte și un inel pentru copilul nenăscut. Scopul darului era de a fi recunoscut atunci când va crește și va merge la curtea regală.

În timpul unei călătorii făcute de familia lui Voicu, inelul este uitat pe o margine a unui ștergar. Un corb, atras de strălucirea inelului îl fură încercând să plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc și sageteazã corbul, recuperând astfel inelul.

Atunci când crește și ajunge la curtea regală, povestește aceastã pățanie. Regele, impresionat de poveste, decide ca simbolul familiei hunedorenilor sã fie corbul cu inel de aur în cioc.

În curtea castelului, se poate vedea și o fântână adâncă de 30 de metri. Legendele ne povestesc că fântâna ar fi fost săpată de trei prioznieri turci. Acestora li s-a promis libertatea dacă vor ajunge la stratul de apă. După 15 ani de trudă,  când au terminat fântâna, stăpânii nu s-au ținut de cuvânt.

Cetatea Şoimoş este localizată pe dealul Cioaca Tăutului, vizavi de Lipova. Construită începând cu anul 1278, aceasta se află pe lista monumentelor istorice din România.

Accesul la acest obiectiv turistic se face pe DN7, drumeţia începând după podul de peste valea Şoimoş, aflat la ieşirea din localitate. Lângă pot fi parcate maşinile, în siguranţă. Deşi drumeţia până la cetate este de circa 20 de minute, poteca abruptă poate fi o provocare pentru persoanele care nu au condiţie fizică.

Una dintre legendele care învăluie locul de mister ne spune că cetatea Şoimoş, alături de Şiria şi Denza,  a fost ridicată de către trei surori competitive, fiecare promiţându-şi că îşi vor duce construcţia la bun sfârşit, înaintea celorlalte. Odată terminată construcţia, fortificaţia s-a prăbuşit, iar fetele s-au transformat în şerpi, din cauza sufletului lor hain.  

Numele care răsună libertate, a fost pus pe seama activităţii din cetate, pe timpul evului mediu şi anume, creşterea de şoimi.  

Odată ajunşi la cetate, zidurile fascinează prin istoria pe care o ascund şi prin misterul vremurilor de altă dată. De sus se poate vedea oraşul Lipova şi dealurile din zonă, în timp ce râul Mureş oferă sclipire locului.

Cetatea medievală din Transilvania a fost reşedinţa Isabelei şi a lui Ioan Sigismund Szapolya. În secolul al XVIII-lea a fost folosită în scopuri militare, iar în 1788 a fost părăsită oficial, zidurile începând să se dezintegreze treptat.  

Zidurile înalte de aproape zece metri oferă un aspect stâncos, însă turnurile interioare cu siguranţă ofereau o vedere de ansamblu asupra împrejurimilor. Pe lângă scopul de apărare, vechea cetate prevedea şi câteva spaţii dedicate reginei Isabela şi fiului ei. Chiar şi astăzi, se pot admira chenarele intacte ale balcoanelor şi a ferestrelor.

Pe lângă cetate, pot fi vizitaţi Munţii Zărand şi Basilica Maria Radna. Pentru vizitarea cetăţii, nu este necesară plata unei taxe. Se recomandă vizitarea acesteia vara sau primăvara. Iarna terenul devine imprevizibil.